Romania pe drumul modernizarii, Reformele lui cuza    ...demonstrat ca pentru reformarea societatii romanesti nu era de ajuns unitatea de actiune, de limba sau de constiinta nationala. Fara unitatea statala nu se putea trece la modernizarea interna, dupa cum nu se putea obtine nici independenta externa.Revolutia romana de la 1848 - 1849 nu a produs schimbari deosebite si imediate in cadrul societatii romanesti dar, privita in perspectiva urmatoarelor trei decenii, a conturat obiectivele catre care trebuiau orientate eforturile revolutionarilor romani unitatea si independenta nationala.Idealul national pentru infaptuirea caruia a luptat generatia pasoptista oferea cea mai larga perspectiva pentru evolutia societatii romanesti. Unirea principatelor nu reprezenta un final de actiune, ci inceputul unui larg program de reforme, pe baza caruia sa functioneze institutiile Statului modern roman, cu rol activ in sud-estul Europei.

Congresul de la Paris si problema romaneasca 1856. Adunarile Ad - hoc 1857.    Infrangerea Rusiei in Razboiul Crimei va oferi un nou prilej de tratative intre puterile europene, in cadrul Congresului de pace de la Paris. Lucrarile congresului s-au desfasurat intre 13 februarie si 18 martie 1856, cand puterile participante semneaza Tratatul de pace. Partea din tratat referitoare la Principatele romane prevedea, printre altele, inlaturarea protectoratului Rusiei, mentinerea suveranitatii otomane si intrarea principatelor sub garantia colectiva a Puterilor europene Franta, Anglia, Austria, Rusia, Turcia, Prusia, Regatul Piemontului.Problema cea mai importanta pentru Principatele Romane era aceea a organizarii lor intr-un singur stat national.In finalul dezbaterilor Congresului de Pace s-a hotarat ca problema organizarii politice viitoare a principatelor sa fie hotarata prin consultarea locuitorilor lor. Pentru aceasta, s-a acordat mandat Turciei de a se ocupa de convocarea, in fiecare principat, a unei Adunari Divan Ad - hoc, care sa exprime optiunea politica viitoare a romanilor. Hotararea celor doua Divanuri urma sa fie prezentata celor 7 puteri europene, in cadrul unei conferinte ulterioare.Prevederile Tratatului de Pace de la Paris nu au avut ca rezultat realizarea imediata a unirii Principatelor Romane. Dar deschiderea oferita de noua situatie diplomatica europeana crea conditii din cele mai favorabile infaptuirii acesteia.Astfel, la 22 septembrie 1857 incep lucrarile Adunarii Ad - hoc de la Iasi iar la 30 septembrie 1857 se deschid lucrarile Adunarii Ad - hoc de la Bucuresti.Prin Proiectul de rezolutie prezentat de catre Mihail Kogalniceanu in Adunarea Ad-hoc de la Iasi erau prezentate cele dintai, cele mai mari, mai generale dorinti ale Tarii.respectarea drepturilor Principatelor si indeosebi a autonomiei lor, cuprinse in vechile Capitulatii incheiate cu Inalta PoartaUnirea Principatelor Romane intr-un singur Stat, sub numele de Romaniaprint strain, cu mostenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei si ai carui mostenitori sa fie crescuti in religia tariineutralitatea pamantului principatelorputerea legiuitoare sa fie incredintata unei Adunari Obstesti, in care sa fie reprezentate toate interesele natiei.O rezolutie asemanatoare a fost prezentata si in Adunarea Ad-hoc de la Bucuresti si a fost votata in unanimitate. Prin rezolutiile celor doua adunari, natiunea romana din Principatele dunarene se exprima pentru un stat national, organizat pe baze moderne, caruia sa-i fie respectate autonomia si neutralitatea. Reprezentantii celor sapte puteri europene s-au intrunit in 1858, in cadrul Conferintei de la Paris, unde au fost luate in dezbatere documentele celor doua rezolutii adoptate.In ultima zi a lucrarilor conferintei s-a semnat Conventia de la Paris, care stabilea viitorul statut politic, social si administrativ al Principatelor Dunarene, astfelorganizarea lor sub forma unei uniuni denumita Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanestifiecare urma sa-si aleaga un domn pe viata si sa-si formeze guverne si Adunari Legiuitoare propriise mentinea suzeranitatea Portii si garantia Puterilor Europenepentru elaborarea legilor de interes comun se infiinta o Comisie centrala cu sediul la Focsanica for judecatoresc suprem se instituia Inalta Curte de Justitie si casatie a Principatelor Unitese stabilea egalitatea in fata legilor si a impozitelorse acorda drept tuturor cetatenilor de a fi alesi in functii publicese stabilea responsabilitatea ministeriala si inamovibilitatea magistratilorse desfiintau privilegiile si rangurile boierestise propunea reglementarea relatiilor dintre proprietari si tarani. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana oferea posibilitatea de a se face primul pas catre unificarea politica deplina a celor doua principate.

Unirea principatelor. Alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza 1859.    In lunile decembrie 1858 - ianuarie 1859 au loc in cele doua principate alegeri pentru Adunarile Elective, care urmau sa desemneze viitorii Domni. In Moldova, algerile pentru Adunarea Electiva au dat castig de cauza partidei nationale, unioniste. In Tara Romaneasca, situatia era inversa doi dintre caimacami erau conservatori si sprijineau aducerea la domnie a lui Gheorghe Bibescu. In urma alegerilor, majoritatea deputatilor din Adunarea Electiva era conservatoare. Lucrarile Adunarii Elective din Moldova pentru alegerea domnului au inceput la 28 decembrie 1858. In cadrul adunarii s-au confruntat cele doua grupari unionista si conservatoare. Gruparea conservatoare sustinea la domnie pe Mihail Sturdza si pe Grigore Sturdza. Partida unuionista si-a desemnat candidatul in sedinta din 3 ianuarie 1859, ca fiind Alexandru Ioan Cuza, cunoscut pentru atitudinea sa energica fata de falsificarea alegerilor pentru Adunarea Ad-hoc din vara anului 1857. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor nu a fost intamplatoare. El a fost un participant activ al miscarii revolutionare de la Iasi, din martie 1848, fiind exilat impreuna cu alti 12 fruntasi ai acesteia. Scapat de sub escorta care-i ducea la Galati, Cuza trece in Transilvania, unde participa la Adunarea de la Blaj din 3 - 5 mai 1848, apoi trece in Bucovina unde formeaza Comitetul revolutionar moldovean.In ziua de 5 ianuarie 1859, Adunarea Electiva s-a intrunit pentru a-l alege pe domnitor. Algerea s-a facut prin vot deschis, 48 de deputati desemnandu-l pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei.Lucrarile Adunarii Elective din Tara Romaneasca s-au desfasurat intr-o atmosfera tensionata, intrucat adunarea era dominata de o majoritate conservatoare, care sustinea la domnie pe Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbey. Partida nationala unionista era in minoritate si nu-si desemnase candidatul. Dupa indelungi dezbateri si negocieri, pe 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu anunta candidatura lui Al.I. Cuza la domnia Tarii Romanesti., acceptata si de majoritate...