Un joc de baschet are loc intre doua echipe a cate 5 jucatori pe teren fiecare. Scopul fiecarei echipe este sa introduca mingea in cosul adversarilor si sa incerce sa impiedice cealalta echipa sa inscrie. Echipa care inscrie cele mai multe puncte la terminarea timpului de joc va fi invingatoarea jocului respectiv. Mingea poate fi pasata, aruncata, lovita, rostogolita, driblata, in orice directie.
Terenul de joc Terenul de joc este o suprafata dreptunghiulara, plana si dura, libera de orice obstacol. Dimensiunile terenului trebuie sa fie de 28 m in lungime pe 15 m in latime, acestea fiind masurate de la marginea interioara a liniilor care delimiteaza terenul. Federatiile nationale au autoritatea sa aprobe pentru competitiile nationale, terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m lungime si 14 m latime.
Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie sa fie trasate cu aceeasi culoare (de preferinta alb), sa aiba o latime de 5 cm si sa fie clar vizibile. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe latimile terenului) si liniile laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc. Orice obstacol inclusiv scaunele din zona bancii echipelor trebuie sa fie situate la cel putin 2 m distanta de terenul de joc.
Linia de centru trebuie trasata, paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiecarei linii laterale. Ea va fi prelungita cu 15 cm in afara fiecarei linii de tusa. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului si va avea o raza de 1,80 m masurata de la marginea exterioara a circumferintei. Daca suprafata cercului central este colorata, atunci culoarea va fi aceeasi cu cea a zonelor de restrictie. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc avand centrul la jumatatea liniilor de aruncari libere si o raza de 1,80 m masurata de la marginea exterioara a liniilor care le delimiteaza.
Liniile de aruncari libere si zonele de restrictie. O linie de aruncari libere trebuie trasata paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioara trebuie situata la 5,80 m de la marginea interioara a liniei de fund si trebuie sa aiba 3,60 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginara care uneste mijlocul celor doua linii de fund. Zonele de restrictie trebuie sa fie spatiile delimitate pe terenul de joc de liniile de fund, liniile de aruncari libere si liniile care unesc extremitatile liniilor de aruncari libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte si de cealalta a mijlocului acestor linii, masurate de la marginea exterioara a acestor linii. Toate aceste linii, cu exceptia liniilor de fund, fac parte din zona de restrictie.
Panoul de baschet este fabricat din lemn tare, sticla sau plastic, avand grosimea de 3 cm. Mingea de baschet este confectionata dintr-o camera de cauciuc, acoperita cu o anvelopa de piele, material plastic sau cauciuc, avand greutatea de 600-650 gr. si circumferinta de 75-80 cm. Jocul este condus de 3 arbitri in teren (conform regulamentului FIBA), ajutati de un scorer si un cronometror.
Un meci de baschet se desfasoara in 4 reprize de cate 10 minute fiecare, cu o pauza de 2 minute intre sferturile 1-2 si 3-4, precum si o pauza de 15 minute intre sferturile 2-3 conform regulamentului FIBA. In campionatul nord-american NBA meciul se desfasoara in 4 reprize de cate 12 minute fiecare. Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreaza timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate intreruperile jocului. Cos inscris este valabil numai daca mingea intra in cos pe deasupra lui si trece prin el. Un meci de baschet nu se termina niciodata cu un scor de egalitate intre cele doua echipe. In cazul in care la sfarsitul timpului regulamentar de joc cele doua echipe se afla la egalitate, meciul se va prelungi cu o repriza de prelungire de 5 minute de joc efectiv. Daca si la capatul acestei reprize situatia de egalitate continua, meciul se va prelungi cu atatea reprize cat este necesar ca la final o echipa sa aiba cel putin un punct mai mult decat adversara sa.
Dupa fiecare cos marcat, mingea se repune in joc de catre echipa aflata in aparare din orice loc aflat inapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul se poate acorda in ambele reprize de cate doua ori fiecarei echipe, la cererea antrenorului sau a jucatorilor.
In jocul de baschet sunt sanctionate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la regulament, fie greselile personate (efectuate prin contact direct cu un adversar). In timpul driblingului jucatorul se poate deplasa pe teren, dar daca a oprit driblingul, nu-l poate relua, facandu-se vinovat astfel de „dublu dribling”.
Pivotul este un post detinut de un jucator intr-o echipa de baschet. Mai poate desemna miscarea unui jucator cu mingea, care mentine cu un picior contactul cu solul, iar cu celalalt isi schimba directia o data sau de mai multe ori. Regula pasilor interzice jucatorului aflat in posesia mingii sa se deplaseze cu ea in brate. Regula celor 3 secunde nu permite unui jucator in atac sa stea mai mult de 3 secunde in suprafata de aruncari libere sau sa tina mai mult de 3 secunde mingea in posesia sa, fara s-o bata in podea. Regula celor 10 secunde obliga echipa care are mingea sa treaca in acest interval de timp in terenul advers (cu mingea). Regula celor 30 de secunde impune echipei in atac sa arunce la cos in timp de maximum 24 de secunde. Un jucator care comite 5 greseli personale in timpul jocului este eliminat definitiv de pe teren.
Baschetul in Romania
Jocul de baschet se raspandeste in Europa la inceputul secolului XX, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904. In 1932 se constituie Federatia Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.). Romania s-a aflat printre cele 8 tari membre fondatoare ale forului mondial alaturi de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia si Portugalia. Din 1935 se disputa campionatele europene (la care a participat si tara noastra).
La noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in 1920. Pana in 1923, baschetul se practica in special in liceele din capitala, organizandu-se sporadic competitii interscolare. Unul dintre liceele celebre la acea vreme a fost „Mihai Viteazul”, invingator in prima competitie interliceana organizata la noi in tara. De altfel, liceul „Mihai Viteazul” a fost si prima institutie care a beneficiat de un teren regulamentar de baschet. Incepand cu anul 1928 se constituie diferite echipe, exclusiv masculine, la cluburile Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R.
Federatia Romana de Baschet si Volei ia fiinta in 1931. Tot atunci este organizat si primul campionat regional masculin. In aceasta perioada nu existau mai mult de 150-200 sportivi legitimati, baschetul traind mai ales din insistentele si pasiunea unor animatori. Dupa 23 august 1944, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport incepe sa aiba caracter de masa, ca de altfel majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate republicane (incepand cu anul 1947), se participa la primele Jocuri Balcanice (1946), sunt organizate anual campionate scolare si universitare, precum si festivaluri de minibaschet pentru copii.
Dintre performantele Romaniei pe plan international mentionam clasarea de 3 ori pe locul IV la Campionatele Feminine Europene (1964,1966, 1968) si de doua ori pe locul V la cele masculine (1957, 1967), precum si unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo, Politehnica Bucuresti, Rapid in cupele europene. In 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a Romaniei s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat locul IV. In 1991 echipa masculina de baschet juniori a Romaniei a inregistrat cea mai buna peformanta a vreunui lot din Romania la un campionat mondial de baschet clasandu-se pe locul V la CM de la Edmonton, Canada. Din lot faceau parte, printre altii, Ghita Muresan, singurul roman care a evoluat in NBA sau Constantin (Titi) Popa, doi dintre cei mai cunoscuti baschetbalisti romani pe plan international.
In acest moment suprematia pe plan intern la masculin este detinuta de echipa CSU Asesoft Ploiesti, iar cel mai valoros baschetbalist este Virgil Stanescu, care s-a transferat in 2007 la formatia rusa Unics Kazan.
