 |
|
|
29 IUNIE - ZIUA DUNARII
 Ziua de 29 iunie , din initiativa Comisiei pentru Protectia Dunarii, a fost anuntata drept Ziua Dunarii. Cu 10 ani in urma tarile dunarene au semnat Conventia Dunareana.
Pentru prima data ziua Dunarii a fost marcata la 29 iunie 2004. Scopul acestei sarbatori este de a dezvolta initiativa participarii societatii in protectia bazinului Dunarii. In aceasta zi in toate comunitatile din bazinul riului se petrec festivitati, concerte, etc. in scopul atragerii atentiei societatii la problemele ecologice ale Dunarii.
Comisia internationala pentru protectia raului Dunarea este un organ transnational, care a fost infiintat pentru a implementa Conventia pentru protectia raului Dunarea.
Incepand cu fondarea sa in 1998, Comisia a promovat efectiv acorduri politice si a stabilit prioritati si strategii comune pentru imbunatatirea starii Dunarii si afluientilor acesteia.
Comisia internationala pentru protectia raului Dunarea activeaza pentru a asigura folosirea durabila si echitabila a apelor si resurselor de apa potabila in bazinul raului Dunarea.
Activitatea Comisiei internationale pentru protectia raului Dunarea se bazeaza pe Conventia pentru protectia raului Dunarea,
instrumentul legal major de cooperare si administrare a apelor transfrontiere in bazinul raului Dunarea, care este sustinut de Secretariatul acestuia, sediul careia se afla in Viena, Austria.
Obiectivele urmarite de Comisia internationala pentru protectia raului Dunarea
• Protectia resurselor de apa ale Dunarii pentru generatiile viitoare
• Ape natural echilibrate, fara exces de nutrienti
• Inlaturarea riscului poluarii cu chimicale toxice
• Sisteme sanatoase si durabile ale raului
• Inundatii fara pierderi
Actualmente delegati nationali, reprezentanti ai ministerelor de cel mai inalt nivel, experti tehnici,
membri ai societatii stiintifice coopereaza in cadrul Comisiei internationale pentru protectia raului Dunarea,
in vederea asigurarii folosirii durabile si echitabile a apelor si resurselor de apa potabila in bazinul
raului Dunarea.
Grupari ale Comisiei internationale pentru protectia raului Dunarea:
1. Grupul ordinar pentru intruniri: adopta decizii politice;
2. Grupul permanent de lucru: promoveaza instructiuni politice;
3. Grupurile de experti tehnici: pregatesc documentele pentru baza tehnica.
Grupele de Experti ai CIPrD, in care Serviciul Hidrometeorologic de Stat al RM, joaca un rol activ:
1. Grupul de experti privind presiuni si masurari
(ce intruneste sarcinilie a 2 grupuri: de monitorizare si evaluare
a calitatii apei si pentru controlul si prevenirea accidentelor);
2. Grupul de experti pentru protectie contra inundatiilor.
In anul 2006 presedentia la al CIPrD a reluat-o Republica Moldova
Indeferent de virsta si viziune politica, nivelul cunostintelor si statutul social toti trebuie sa intelegem ca viata noastra direct depinde de propria activitate si capacitatea de a trai in armonie cu mediul ambiant. Artera vietii (r. Dunarea) – nu este doar o combinatie de cuvinte frumoase.
Sensul acestei expresii incepi clar atunci cind intelegi ca 80 milioane locuitori din Europa utilizeaza apa Dunarii in diferite folosinte, ca 34 din cei mai mari de afluenti ai fluviului sunt navigabili (una din principalele cai de transport a Europei), ca aproape jumatate din tot volumul scurgerii fluviale in Marea Neagra o ofera Dunarea. Specialistii ONU au calculat ca anual in Marea Neagra riul aduce 206 mii tone de produse petroliere, 12 mii tone de zinc, 2,2 mii tone de fenol, 1,5 mii tone de crom, 200 tone de calciu, 80 tone de mercur. Aceasta pelicula ucigatoare pentru organismele vii – este doar o mica parte a poluarii vizibile.
Crearea a doua rezervatii naturale – „Padurea Domneasca” si „Prutul de Jos” in bazinul r.
Prut dentota faptul ca Moldova a ales o cale dreapta a conservarii biodiversitatii acestui riu, care este ultimul curs de apa important ce alimenteaza Dunarea in cursul inferior.
Riul Prut isi ia izvorul din Carpatii Impaduriti din Ucraina, de pe versantul de sud-est al muntelui Goverla. Traversind regiunea Cernauti a Ucrainei si delimitind teritoriul Moldovei de Romania, el isi duce apele in riul Dunarea, la 0,5 km spre sud-vest de s. Giurgiulesti.
Lungimea riului Prut este de 967 km, suprafata bazinului – 27540 km2. Caderea riului este de 1577 m, panta medie 1,63 ‰, coeficientul de sinuozitate – 2,10.
Lacul de acumulare Costesti-Stinca cu exploatare comuna intre Republica Moldova si Romania, dat in exploatare in 1978, este construit la 576 km de la gura de varsare a riului. Nivelul normal de retentie al lacului este de 90,8 m, nivelul maxim de retentie – 99,5 m.
Suprafata oglinzii apei este de 5,9 mii ha. Durata perioadei de colmatare completa este de 100 din momentul inceperii functionarii.
Bazinul Prutului
Regimul hidrologic al r. Prut poate fi caracterizat prin mersul nivelului de apa, care se evidentiaza prin ape mari de primavara conditionate de topirea zapezilor si viituri pluviale frecvente. Perioada de toamna se evidentiaza prin etiaj bine exprimat, care uneori este incalcat de viituri pluviale.
In r. Dunarea – la postul hidrometric Reni de la mijlocul lunii martie 2006 a inceput cresterea nivelului apelor mari de primavara si la 26 aprilie a atins cota 562 cm peste „zeroul postului” (nivelul maxim de apa inregistrat precedent, pentru toata perioada de observari alcatuieste 560 cm si s-a observat la 25 martie 1942).
In cursul iferior al r. Prut s-a creat o situatie nefavorabila: nivelurile inalte a r. Prut au coincis cu remuul apelor Dunarei. Aceasta a dus la spalarea digurilor de protectie si subinundarea terenurilor agricole si a citorva case.
Influienta progresiva asupra naturii este o consecinta a dezvoltarii societatii contemporane. Pina in prezent se pastreaza tendinta cresterii numarului catastrofelor ecologice, ca rezultat al ignorarii problemelor legate de protectia si utilizarea rationala a resurselor naturale. Actionind in limitele legislatiei in vigoare, elaborata in baza de legislatiei internationale, resursele apei r. Dunarea pot fi folosite cu succes.
|
|
|
|
